S.C. APA SERVICE S.A. GIURGIU – din nou pe primul
loc în Topul Firmelor 2021

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

Societatea Apa Service Giurgiu s-a clasat, în anul 2021, pe primul loc în Topul Firmelor Giurgiuvene, la categoria Întreprinderi Mari – Captarea, Tratarea și Distribuirea Apei. De asemenea, potrivit bilanțului depus la Direcția de Finanțe Publice Giurgiu, compania noastră se situează și în TOP 200 societăți comerciale, pentru rezultate financiare obținute în 2021. Acestor distincții li se mai adaugă și Diplomele de Onoare și Excelență, acordate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Giurgiu, pentru clasarea timp de 5 ani consecutiv, respectiv 3 ani consecutiv, pe primele trei locuri în Topul Firmelor.

Poziţia de lider pe care S.C. Apa Service S.A. a câştigat- o, reflectă profesionalismul angajaţilor şi managementul eficient, societatea preocupându-se permanent pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate.

În categoria Marketing | Lasă un comentariu

Despre Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu- Secția de istorie

Între secțiile cele mai vizitate și apreciate ale Muzeului Județean „Teohari Antonescu” este Secția de Istorie. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1950, când, de altfel, a fost înființat muzeul, numit pe atunci Muzeul Raional Giurgiu. Aceasta cuprinde exponate de mare valoare între care arme de mai multe tipuri și din mai multe perioade. Se află aici atât arme occidentale, cât și orientale. Există, printre altele o secure originală, ca aceea cu care este înfățișat în multe imagini Mihai Viteazul, un tun de semnalizare pentru corăbii, o replică a unei arbalete de la Castelul Bran. Sunt doar câteva dintre piesele de o deosebită valoare și încărcătură istorică și care fac deliciul vizitatorilor, în special al copiilor. Nu trebuie decât să facți o vizită la Muzeu, pentru a descoperi și alte comori.

În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu

Teohari Antonescu, savantul căruia îi poartă numele muzeul giurgiuvean


Denumirea Muzeul Județean „Teohari Antonescu” a devenit una uzuală și toți giurgiuvenii dar nu numai ei s-au obișnuit cu ea. Însă, probabil, nu sunt mulți care să știe cine a fost „patronul de nume” al muzeului giurgiuvean. Muzeu înființat în anul 1934 prin decizia Prefecturii Vlașca de la acea vreme iar numele „Teohari Antonescu” i-a fost atribuit la propunerea savantului Ion Andrieșescu, arheolog și membru correspondent al Academiei Române.

Teohari Antonescu a trăit între anii 1866- 1910. El a fost  arheologistoric, epigrafist și pedagog universitar român, membru al societății Junimea din Iași. A terminat studiile secundare și universitare la București și a făcut specializarea la ParisBerlinMunchenHeidelberg. Teohari Antonescu a fost unul dintre membrii Societății Junimea, la ale cărui adunări a participat frecvent, fiind foarte dedicat țelurilor acesteia. Teohari Antonescu a fost  cosiderat deosebit de activ în a remobiliza pe vechii junimiști rămași la Iași.

Numit în 1894 profesor de arheologie, la catedra provizorie de arheologie a Universității ieșene, odată cu numirea lui P.P. Negulescu la cea de filozofie, Teohari Antonescu obține titulatura la catedra „Arheologie și antichități”, înființată în 1896, prin decretul regal numărul 366 din 22 ianuarie 1899. Între 1895 și 1902 va suplini, adesea, catedra lui Petru Rășcanu, de „Istoria antică, epigrafie și geografie”, pentru perioada cât acesta fusese numit în funcția de inspector general al învățământului secundar din județul Iași.

În prelegerile sale de la Universitate a realizat unitatea dintre studiile de istorie și cele de arheologie. Studenții de la Iași aveau pentru prima oară posibilitatea să audieze cursuri despre antichitatea îndepărtată, despre lumea orientală și greco-romană. A avut preocupări privind originea arienilor, literatura egipteană și chaldeană.

A fost căsătorit cu Eugenia Vârgolici, fiica universitarului și junimistului Ștefan Vârgolici. Istoricul a decedat tragic, la numai 43 de ani, în ziua 11 ianuarie 1910, din cauza unui cancer.



În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu

Despre Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu- Secția de etnografie


Secţia de Etnografie s-a înfiinţat prin trecerea în administrarea
Muzeului judeţean „Teohari Antonescu” a fostului Muzeu de
Etnografie şi Artă Populară al Câmpiei Dunării, găzduit, mai
bine de trei decenii, de conacul în stil brâncovenesc din comuna
Floreşti – Stoeneşti. În anul 2005, conacul a fost retrocedat
urmaşilor foştilor proprietari, iar patrimoniul mutat la Giurgiu,
unde a fost depozitat temporar în mai multe locaţii. La sfârşitul
anului 2006 a fost inaugurată noua expoziţie permanentă a secţiei,
găzduită la parterul sediului Consiliului judeţean Giurgiu.

Patrimoniul
Secţiei de Etnografie provine, în cea mai mare parte, din satele
străvechii zone Vlaşca, peste care s-a suprapus actualul judeţ
Giurgiu. Cele aproximativ 1700 de piese, sunt constituite în cinci
colecţii:

Ceramică
– în special piese de uz casnic: oale de fiert, chiupuri mari cu
doua mânuşi pentru păstrarea alimentelor, oale cu toartă pentru
dus mâncare la câmp, ulcioare, căni, ceşcuţe de ţuica, talere
şi străchini, provenite din centre de olari tradiţionale (Oboga,
Pisc, Horezu).
Port popular – reuneşte, alături de costume
întregi femeieşti şi bărbăteşti, şi o serie de piese separate
de port: fote, catrinţe, cămăşi, marame, ipingele, peştemane,
opinci, multe dintre acestea de o valoare artistică deosebită, prin
ornamentaţie şi cromatică.

Ţesături
– cuprinde scoarţe, peretare, velinţe din lână, dar şi alte
ţesături din cânepă, bumbac sau borangic ştergare, aşternuturi
de pat, feţe de masă, feţe de pernă sau preşuri pentru cai.
Valoarea lor artistică rezidă în simplitate, echilibru şi o gamă
cromatică însorită, elemente specifice creaţiilor populare din
Câmpia Română.

Lemn
şi metal – este formată dintr-o serie de unelte şi instalaţii
urmărind ocupaţiile tradiţionale în zonă: agricultura,
pescuitul, viticultura, industria casnică textilă, meşteşugul
prelucrării lemnului şi al metalelor şi de asemenea o serie de
piese aparţinând gospodăriei ţărăneşti.
Obiceiuri –
include câteva piese (coş de pomeni, ştergare de nunta şi de
înmormântare, clopoţei pentru cai, instrumente muzicale,
pristolnice).


În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu

Despre Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu- Secția de istorie memorială


Secţia de Istorie Memorială a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu a prins contur, prin formarea unui patrimoniu de profil şi prin conceperea unor sectoare muzeale autonome. Secţia dispune de un local propriu în Giurgiu (str. G. Coşbuc, nr. 14), situat într-o clădire monument. Aici sunt găzduite depozitele de carte veche şi bibliofilă, fonduri documentare memoriale, atelierul de restaurare hârtie şi legătorie carte. I se adaugă un obiectiv în administrare, casa memorială a scriitorului Petre Ghelmez din comuna Gogoşari, inaugurată în 2004.

Cel mai important fond memorial provine de la savantul istoric literar Nicolae Cartojan. Numeroşi scriitori, istorici, oameni de ştiinţă născuţi în localităţile judeţului, care au activat o parte a carierei pe meleaguri vlăşcene sau ale căror treceri prin Giurgiu au lăsat urme semnificative în viaţa şi opera lor, fac obiectul acumulării de patrimoniu şi informaţii (Ion Barbu, Teohari Antonescu, Nichifor Crainic, Nicolae Dărăscu, Petre Ghelmez, Emil Culian, Dumitru Karnabatt, Victor Karpis, Ion Vinea, Tudor Vianu, Dimitrie Bolintineanu, I. A. Bassarabescu, Emanoil Bucuţa).

Un alt fond memorial important provine de la arheologul Dumitru Berciu, fondatorul instituţiei, căruia îi este dedicată o sală memorială. Muzeul valorifică editorial cercetările din această secţie și realizează expoziţii şi manifestări în parteneriate cu alte instituţii de cultură.


În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu

Din istoria Muzeului Județean „Teohari Antonescu”

Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu a devenit de mult timp una dintre instituțiile culturale de referință pentru județul nostru și, poate, nu numai. Până să ajungă la ceea ce este acum, a trecut prin etape destul de zbuciumate, care au conturat, totuși, un istoric cu atât mai interesant. Cei mai vârstnici știu că sediul Muzeului a fost sediu pentru conducerea adminitrativă a județului (Prefectura Vlașca) dar sunt câteva amănunte care merită cunoscute sau, eventual, reamintite. Nicolae Droc Barcian a fost cel care a deschis primele „acte” ce au stat la baza activității muzeistice în Giurgiu, cu un muzeu de științele naturii, înființat în 1883. Acesta a fost dezvoltat ulterior cu exponate arheologice și cu documente, însă patrimoniul a fost pierdut atunci când Giurgiu a fost aproape distrus în primul război mondial. În anul 1934 Prefectura Vlașca avea să decidă înființarea Muzeului Județean, care a primit numele giurgiuveanului Teohari Antonescu, primul profesor de arheologie al Universității din Iași, sugestia aparținând savantului Ion Andrieșescu. De la centenarul războiului pentru independență, respectiv din 1977, a fost denumit „Muzeul luptei pentru independenţa poporului român”. Și-a reluat numele „Teohari Antonescu” în 1993 și, cu timpul, a dezvoltat cele patru secții pe care le deține: istorie memorială, istorie, arheologie și etnografie.



În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu

În vizită la Muzeul Județean „Teohari Antonescu”

 

O vizită la secția de istorie a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” (dar nu numai) poate reprezenta o adevărată lecție în domeniu pentru orice giurgiuvean dar și o experiență cât se poate de plăcută. Aceasta pentru că aici sunt relevate foarte multe aspect și informații despre ceea ce a reprezentat Giurgiu în momentele și perioadele de referință ale României, și nu numai. De exemplu, sunt oferite, printre altele, date extreme de interesante despre înfiinţarea oraşului, despre monumente istorice,  despre perioada luptelor purtate de Mihai Viteazul cu Imperiul Otoman, precum şi unele mărturii din perioada sec. XVII – XVIII, până la eliberarea Giurgiului, în urma păcii de la Adrianopole.

Mai sunt, de asemenea, exemplificări privind contribuția localnicilor la evenimentele din anul 1848 și la războiul de independenţă din 1877-1878, precum şi la primul război mondial. La fel de importante și de interesante sunt premierele care evidențiază Giurgiu la nivel naţional: prima corabie construită în Principatele Române (Mariţa, 1834), prima linie de telegraf (1853), prima cale ferată (1869), primul pod în curbă din Europa (Bizetz, 1906). Nu în ultimul rând, sacrificiul adus de Giurgiu la în primul război mondial este atestat de calitatea de oraş martir decorat cu „Crucea de război franceză”, datorită distrugerilor suferite în timpul ocupaţiei din perioada noiembrie 1916 – noiembrie 1918, decoraţie prezentă în expoziţie.

 

 

 

În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu

Tradiții prezente la Muzeul Județean „Teohari Antonescu”

Poate mai puțin cunoscută, dar la fel de importantă ca toate celelalte, între secțiile Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu se numără și Secţia de Etnografie. Aceasta a fost înființată după ce Muzeul giurgiuvean a preluat fostul Muzeu de Etnografie şi Artă Populară care a funcționat în conacul în stil brâncovenesc din comuna Floreşti – Stoeneşti, cel ce a fost retrocedat urmaşilor foştilor proprietari. Patrimoniul a fost mutat la Giurgiu iar în anul 2006 a fost inaugurată noua expoziţie permanentă a secţiei, la parterul sediului Consiliului Judeţean Giurgiu.

Patrimoniul Secţiei de Etnografie este format din exponate ce provin din satele vechii zone Vlaşca, care cuprindea și actualul judeţ Giurgiu. Secția adună colecții de ceramică (cu precădere piese de uz casnic- oale, chiupuri pentru păstrarea alimentelor,  talere, străchini, ulcioare, căni, ceşcuţe, etc.), colecția de port popular, (costume întregi femeieşti şi bărbăteşti, fote, catrinţe, cămăşi, marame, opinci ș.a.), colecția de țesături, colecția de lemn şi metal (unelte şi instalaţii pentru ocupaţiile tradiţionale în zonă) și colecția de obiceiuri (coşuri pentru pomeniri, ştergare de nuntă şi de înmormântare, clopoţei pentru cai, instrumente muzicale).




În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu

Din tezaurul Muzeului Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu


 „Vasul cu îndrăgostiți” sau „Vasul Gumelnița cu îndrăgostiți” este un vas eneolitic cu o vechime de aproximativ 6500 de ani și a fost descoperit în 1975, în timpul săpăturilor arheologice de pe raza judeţului Giurgiu. Vasul reprezintă o farfurie adâncă din lut, pe fundul căreia un cuplu format dintr-un bărbat şi o femeie pare că stă pe o băncuţă, cu bărbatul care o cuprinde protector pe după umăr pe femeie. Descoperit de către Constantin Isăcescu de la Muzeul din Giurgiu, strachina provine din cadrul aşezării gumelniţene. Forma actuală a fost obținută în urma restaurării celor 12 fragmente ceramic.

Acest vas este unicat în lume şi în perioada 2014-2016 aproape a făcut înconjurul lumii, fiind prezentat în expoziţii itinerante în Europa, SUA și China. Combinaţia plastică impresionează prin ineditul ei, în sensul că nu-şi găseşte analogii în nicio altă cultură din neolitic. Vasul este decorat cu motive geometrice, reprezentate prin şiruri de romburi şi triunghiuri, pictate cu culoare albă pe fond roşu-cărămiziu.

În centrul vasului, la interior este aplicată o pereche de statuete antropomorfe, aşezată pe un fel de băncuţă. În timp ce braţul drept al bărbatului este așezat pe pântec, cel stâng, mai lung, este poziționat după gâtul statuetei feminine.

Cu dimensiunea puţin mai mare decât statueta feminină, cea masculină este modelată simplu şi acoperită cu culoare albă, având ca decor o bandă roşie în zona abdominală. Sexul este marcat printr-o proeminenţă şi pictat cu roşu.

La rândul ei, statueta feminină are caractere faciale simple: nasul reliefat, nările figurate prin două împunsături, iar gura este reprezentată printr-o incizie.

Pe corp şi braţe sunt trasate linii roşii şi albe, iar pe picioare se observă o spirală pictată cu aceleaşi culori. Gestul protector al bărbatului de a-şi petrece braţul stâng pe după gâtul statuetei feminine ar putea fi expresia stărilor sale sufleteşti şi a valorilor universului său interior. Interpretările privind simbolistica vasului pot fi numai la nivel de ipoteze, acesta ilustrând probabil teme a căror semnificaţie este foarte dificil de descifrat în stadiul actual al cunoştinţelor.

În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu

Din tezaurul Muzeului Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu

Între secțiile cele mai vizitate și apreciate ale Muzeului Județean „Teohari Antonescu” este Secția de Istorie. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1950, când, de altfel, a fost înființat muzeul, numit pe atunci Muzeul Raional Giurgiu. Aceasta cuprinde exponate de mare valoare între care arme de mai multe tipuri și din mai multe perioade. Se află aici atât arme occidentale, cât și orientale. Există, printre altele o secure originală, ca aceea cu care este înfățișat în multe imagini Mihai Viteazul, un tun de semnalizare pentru corăbii, o replică a unei arbalete de la Castelul Bran. Sunt doar câteva dintre piesele de o deosebită valoare și încărcătură istorică și care fac deliciul vizitatorilor, în special la copiilor. Nu trebuie decât să facți o vizită la Muzeu, pentru a descoperi și alte comori.


În categoria File uitate de istorie | Lasă un comentariu