Fragment din revista EU, OM, realizată de specialiștii Muzeului Județean TEOHARI ANTONESCU
Giurgiu

SCURT ISTORIC AL EVOLUȚIEI OMULUI (IV)

Acest tip de umanoid a fost denumit și Toumaï sau Hope of Life. Printre hominizii timpurii se numără și Orrorin tugenensis (Omul mileniului; Millennium Man), descoperit în anul 2000 în Kenia, care a trăit acum circa șase milioane de ani în urmă.

Fosile de hominizi timpurii sunt documentate și în Etiopia. Acestea aparțin speciei Ardipithecus, împărțit în Ardipithecus kadabba și Ardipithecus ramidus. Ardipithecus kadabba are vârsta de circa 5,6 milioane de ani, iar Ardipithecus ramidus (Ardi), descoperit în 1992 de Tim White în Aramis, situat în regiunea aridă Awash din Etiopia, are vârsta de 4,5 milioane de ani.

Cei mai timpurii strămoși ai oamenilor, Australopitecinele trăiau în Africa de Est și de Sud în ntervalul de timp cuprins între 4,2 și 2,9 milioane de ani în urmă.

Cel mai vârstnic strămoș este Australopithecus anamensis, care a trăit în Africa de Est între 4,2 și 3,9 milioane de ani.

Numit după numele tribului „anam”, care înseamnă lac, Australopitecus anamensis, a fost descoperit în 1965 în zona de sud a Lacului Turkana din Kenia.

Alte fosile de A. anamensis au fost identificate în 1987, în Kenia (Allan Morton), precum și în Etiopia: în 1994, (Meave Leakey) (M. G. Leakey et al.1995) și în 2006 (regiunea Awash).

În anii 1970, Africa de Est și de Sud a devenit cunoscută oamenilor de știință, deoarece în Hadar,

Dikika, Aramis, Maka, Belohdelie, Fejej (Etiopia), Laetoli (Tanzania), vestul lacului Turkana și Allia Bay (Kenia) au fost descoperite mai multe fosile de hominizi.

Grupurile de hominizi au ocupat o diversitate de habitate, trăind în pădure, în savană pe malurile apelor și în peșteri.

Cel mai cunoscut australopitec, cu conformație anatomică adaptată mersului biped, care face parte din specia Australopitecus afarensis este Lucy.

Rămășițele sale, constând într-un schelet aproape complet, au fost descoperite la 24 noiembrie 1974 de Donald Johanson și echipa sa la Hadar, situat în regiunea Triunghiului Afar din Etiopia.

                                                                                                  Muzeograf  Iulia Răbîncă
                                                                                                                          (va urma)        

Acest articol a fost publicat în File uitate de istorie. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.