Din istoria Muzeului Județean „Teohari Antonescu”

Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu a devenit de mult timp una dintre instituțiile culturale de referință pentru județul nostru și, poate, nu numai. Până să ajungă la ceea ce este acum, a trecut prin etape destul de zbuciumate, care au conturat, totuși, un istoric cu atât mai interesant. Cei mai vârstnici știu că sediul Muzeului a fost sediu pentru conducerea adminitrativă a județului (Prefectura Vlașca) dar sunt câteva amănunte care merită cunoscute sau, eventual, reamintite. Nicolae Droc Barcian a fost cel care a deschis primele „acte” ce au stat la baza activității muzeistice în Giurgiu, cu un muzeu de științele naturii, înființat în 1883. Acesta a fost dezvoltat ulterior cu exponate arheologice și cu documente, însă patrimoniul a fost pierdut atunci când Giurgiu a fost aproape distrus în primul război mondial. În anul 1934 Prefectura Vlașca avea să decidă înființarea Muzeului Județean, care a primit numele giurgiuveanului Teohari Antonescu, primul profesor de arheologie al Universității din Iași, sugestia aparținând savantului Ion Andrieșescu. De la centenarul războiului pentru independență, respectiv din 1977, a fost denumit „Muzeul luptei pentru independenţa poporului român”. Și-a reluat numele „Teohari Antonescu” în 1993 și, cu timpul, a dezvoltat cele patru secții pe care le deține: istorie memorială, istorie, arheologie și etnografie.



Acest articol a fost publicat în File uitate de istorie. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *