MEDALIA „VIRTUTEA MILITARĂ”
Medalia „Virtutea militară” este cea mai importantă decorație militară ce poate fi acordată gradelor inferioare, fiind, pentru acestea, echivalentul Ordinului „Mihai Viteazul”, acordat doar ofițerilor. După cum arată și numele, medalia „Virtutea militară” dorea să răsplătească o calitate, o însușire, în mod special, curajul și devotamentul de care ostașii dau dovadă pe câmpul de luptă.
3 Sistemul decorațiilor militare-2000; Bahrin, Dorel; Ed. Economica; Buc.; 2005, p.108 Medalia „Virtutea militară” a fost instituită de domnitorul Alexandru loan Cuza, în anul 1864, dar nu a fost în vigoare decât o perioadă scurtă. Primul model a1 decorației avea diametrul de 30 mm; pe avers se afla efigia domnitorului și inscripția circulară: „ Alexandru Ioan I, 1864”, iar pe revers, o coroană cu frunze de laur și în interior inscripția: „Virtutea militară”4
.Medalia „Virtutea militară” a fost instituită definitiv de domnitorul Carol I, prin legea de organizare a puterii armate din 27 martie 1872; scopul inițial era acela de a-i răsplăti pe sergenții care au servit fără pată în agest grad timp de 12 ani. Conform primului regulament al decorației, adoptat la 17 mai 1872, medalia avea două clase: clasa I-a, numită și medalie „de aur” — pentru ofițeri și clasa a II-a — numită și medalie „de argint” — pentru gradele inferioare. Însemnul decorației a rămas neschimbat în cursul diferitelor reorganizări și se prezintă ca o piesă de argint aurit (clasa I) și argint (clasa a II-a) cu diametrul de 30 mm, având pe avers efigia domnitorului cu inscripția circulară: „Carol I Domn al României”, iar pe revers, într-o ghirlandă de frunze de laur și măslin, inscripția: „Virtutea militară”. În partea de sus, medalia avea o ghirlandă de dafin prin care trecea panglica. Panglica era din moar roșu, având câte o dungă albastră pe margini.
Medalia „Virtutea militară” de război, instituită în 25 octombrie 1880, avea însemnul sub forma unei cruci așezate pe o ghirlandă de frunze de stejar. În centrul crucii se afla un medalion rotund, pe avers având efigia domnitorului Carol I și inscripția circulară: „Carol I Domn al României”, iar pe revers inscripția dispusă pe două rânduri „Virtutea militară”. Panglica era identică cu cea a însemnului de pace. Prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916, se stipula că medalia se putea acorda numai grdaelor inferioare, devenind astfel echivalentă cu Ordinului „Mihai Viteazul” pentru gradele superioare.
Medalia s-a acordat drept cea mai înaltă distincție din categoria medaliilor și crucilor, atât in perioada 19301-1940, cât și în timpul celui de-a1 Doilea Război Mondial. În perioada 1947 -1989, medalia a fost desființată, ca și celelalte însemne distinctive, atunci când întregul sistem de decorații a1 României a fost schimbat. După 1989, s-a revenit la sistemul precedent, care a fost remaniat și completat prin legea nr. 29 / 2000, privind sistemul național de decorații al României.
Conform acestei legi, există două medalii „Virtutea militară”: cea de pace, care cuprinde trei clase (clasa I-a, clasa II-a, clasa a III-a) și cea de război, care cuprinde două clase (clasa I și clasa a II-a ). Medalia „Virtutea Militară” de război este cea mai înaltă decorație de război ce poate fi conferită gradelor inferioare din armată5
.După cum se poate observa, în îndelungata sa existență de 144 de ani, „Virtutea militară”, în ciuda vicisitudiniulor prin care a trecut (desființare, reorganizări), a rămas cea mai importantă medalie de război acordată de statul român gradelor inferioare din armată pentru a răsplăti acele virtuți necesare unei armate naționale: curajul și devotamentul față de patria lor.